— Mai avem o persoană în interior! a strigat pompierul. Bărbat, aproximativ treizeci și cinci de ani. Se pare că este tatăl copilului!

Andrei mă ajuta să repar un dulap vechi.

Uneori ne mai contraziceam.

Uneori ne aminteam de lucrurile dureroase din trecut.

Dar acum învățasem să vorbim.

Să ascultăm.

Și să ne cerem iertare.

Într-o după-amiază, Matei a venit la mine cu o fotografie.

Era fotografia Nataliei.

— Bunicule, putem să o punem în sufragerie?

Am zâmbit.

— Sigur, dragul meu.

Am așezat fotografia pe raftul de lângă fereastră.

Sub ea am pus o vază cu crizanteme albe.

La fel ca florile cumpărate de la Ileana.

Matei s-a uitat la mine.

— Bunicule, crezi că bunica ne vede?

Am privit fotografia.

— Nu știu, puiule.

— Dar crezi că ar fi fericită?

Am simțit un nod în gât.

Din bucătărie se auzea râsul lui Andrei.

Ioana îl certa în glumă că pusese prea multă sare în mâncare.

Casa era caldă.

Plină de glasuri.

Plină de viață.

Am mângâiat părul nepotului meu.

— Da, Matei. Cred că ar fi