Muncitorul și-a ascuns repede pâinea cu pateu când și-a văzut patronul venind spre el. Era convins că va fi certat. Dar când omul de afaceri s-a oprit în fața lui și a văzut ce mânca, a făcut ceva ce i-a lăsat pe ceilalți muncitori fără cuvinte…

încă ceva.

S-a întors spre șeful de echipă.

— De luni vreau masă caldă pentru toată lumea de pe șantier. În fiecare zi. Din partea firmei.

Câțiva muncitori s-au uitat unul la altul, convinși că nu auziseră bine.

Marcel a ridicat felia de pâine.

— Din cauza prânzului meu?

Daniel a zâmbit.

— Din cauza faptului că mi-am dat seama că mă uitam prea mult la clădiri și prea puțin la oamenii care le ridică.

În după-amiaza aceea, Marcel a ajuns la spital.

Când a intrat în salon, fetița lui stătea în pat, iar soția lui lângă ea.

— Tati!

Copila a întins brațele spre el.

Marcel a îmbrățișat-o și, pentru prima dată după multe ore, a simțit că poate respira.

Din fericire, medicii avuseseră dreptate. După câteva zile de tratament, starea fetei s-a îmbunătățit și a putut merge acasă.

Marcel s-a întors apoi la muncă.

Luni, lângă șantier apăruse un cort mare.

Sub