October 22, 2026 Cristian T.Inedit
Partea a 2-a – Continuarea poveștii 👉 — Am luat foaia de pe masă și am început să citesc. După primele rânduri, am înțeles că Monica nu voia doar să stabilească niște reguli de lucru. Voia să transforme investiția mea într-o obligație de a munci după condițiile ei, fără să-mi recunoască vreun cuvânt de spus.
Documentul prevedea că eu urma să pregătesc mâncarea la cererea ei, după meniurile stabilite de ea, iar plata pentru munca mea avea să fie decisă în funcție de încasări. Nu exista nicio mențiune despre cei 32.000 de lei pe care îi investisem în amenajare și nici despre echipamentele cumpărate din banii mei.
— Ce înseamnă asta? am întrebat. Eu am plătit o mare parte din ce se află aici, iar tu îmi ceri să semnez că voi lucra fără să știu cât primesc și fără să pot decide nimic?
Monica și-a încrucișat brațele.
— Nu te obligă nimeni să semnezi. Dar dacă vrei să continuăm, acestea sunt condițiile. Eu am adus clienții și am construit imaginea afacerii. Nu pot să mă consult cu tine pentru fiecare decizie.
— Nu-ți cer să mă întrebi ce fotografie să publici. Îți cer să nu schimbi meniul promis unui client fără să discuți cu mine, mai ales când eu trebuie să pregătesc mâncarea.
Paul s-a apropiat de masă.
— Mamă, hai să nu ne blocăm în formulări. Putem modifica documentul mai târziu. Acum avem comanda de sâmbătă și trebuie să ne concentrăm asupra ei.
— Nu, Paul. Tocmai pentru că avem comanda asta trebuie să lămurim lucrurile acum. Nu vreau să ajungem din nou în situația în care Monica promite ceva, eu aflu în ultimul moment, iar apoi tot eu sunt făcută vinovată dacă nu reușim.
Monica a împins foaia spre mine.
— Atunci spune clar dacă mai vrei să lucrezi aici sau
Comments