“Nu veni la petrecere îmbrăcat ca un zidar!” i-am spus soțului meu, când a apărut la ușa restaurantului cu pantalonii de lucru și bocancii plini de praf. Iustin s-a oprit cu o geantă de scule în mână. Se întorsese direct de pe șantier, după o zi întreagă de muncă, și venise să mă ia la petrecerea organizată de firma la care lucram.

în subordine sau pentru că semna contracte, ci pentru că vedeam câtă răspundere își asumase. Îl vedeam discutând cu muncitorii, explicându-le ce trebuie refăcut și refuzând să încaseze o lucrare înainte ca beneficiarul să fie mulțumit.

Într-o zi, am mers cu el pe un șantier unde echipa repara o casă veche. Proprietara era o femeie în vârstă, iar lucrarea întârzia din cauza unei probleme descoperite în zidărie.

— Nu vreau să vă grăbiți și să acoperiți problema, le-a spus Iustin muncitorilor. Facem cum trebuie, chiar dacă pierdem o zi.

Femeia l-a privit recunoscătoare.

— Să știți că am mai avut oameni care mi-au promis multe și au plecat după ce au primit banii. Dumneavoastră sunteți primul care mi-a explicat ce se întâmplă.

În drum spre casă, i-am spus că îl admiram pentru felul în care își făcea meseria.

— Nu trebuie să mă admiri pentru asta, mi-a răspuns. Trebuie doar să nu-ți mai