Șeful meu m-a rugat să-i însoțesc fiica la balul de absolvire

de-ai Georgianei ne făceau semn din depărtare.

— Du-te la petrecere, i-am spus.

— Bogdan…

— Nu trebuie să pierzi balul din cauza mea. Dar înainte să mergem acasă la tatăl tău, vreau să aflu adevărul.

— Cum?

Am scos telefonul și am căutat numărul mamei.

Degetul mi-a rămas deasupra ecranului.

Pentru prima dată în viață, mi-era frică să o sun.

În cele din urmă, am apăsat.

A răspuns după al treilea apel.

— Bogdan? S-a întâmplat ceva? Nu trebuia să fii la bal?

Vocea ei era aceeași ca întotdeauna. Caldă, puțin obosită, preocupată mai mult de mine decât de ea însăși.

— Mamă, cine este Victor Șerban?

La celălalt capăt s-a făcut liniște.

Atât de multă liniște, încât am crezut că se întrerupsese apelul.

— Mamă?

Am auzit-o inspirând brusc.

— De ce mă întrebi asta?

— Pentru că lucrez pentru el de un an și jumătate. Și tocmai am aflat că te cunoștea înainte să mă nasc.

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy