Soțul meu și-a invitat șeful la noi acasă, dar chiar înainte să sosească, m-a privit cu dezgust și mi-a șoptit:

târziu, Mariana primi alt mesaj de la Sergiu.

Era o fotografie.

Un tânăr în halat medical zâmbea în fața unui spital.

Daniel.

Sub fotografie scria:

„Vrea să vă întrebe dacă poate să vă întâlnească.”

Mariana privi fotografia mult timp.

Apoi răspunse:

„Da.”

S-au întâlnit într-o după-amiază.

Daniel avea 23 de ani.

Înalt.

Calm.

Și când o văzu, ochii i se umplură de lacrimi.

— Nu-mi amintesc de dumneavoastră — îi spuse.

Mariana zâmbi.

— E un lucru bun. Înseamnă că erai inconștient în timp ce eu îmi făceam treaba.

Daniel râse.

Apoi deveni serios.

— Tata mi-a povestit toată viața despre medicul care nu a renunțat la mine.

Mariana își coborî privirea.

— Eram o echipă întreagă.

— Știu. Dar dumneavoastră conduceați echipa.

Apoi îi spuse ceva la care nu se așteptase.

— De ce nu vă întoarceți?

Mariana îl privi.

— Unde?

— În medicină.

Nu s-a întors a doua zi într-o sală de operație.

După șapte ani,

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy