Da. Am documentele.
⠀
— Ați procedat bine că ați venit.
⠀
Mi-am șters ochii.
⠀
— Vreau doar să fie în siguranță.
⠀
— Asta este prioritatea.
⠀
***
⠀
În următoarele zile, viața noastră s-a schimbat complet.
⠀
Emil nu mai voia să doarmă singur. Se trezea noaptea și venea în camera mea, întrebând dacă bunica putea intra în casă.
⠀
Îl luam lângă mine și îi spuneam că ușa este încuiată, că suntem în siguranță și că nimeni nu avea voie să-l rănească.
⠀
Am cerut ajutorul unui psiholog specializat în lucrul cu copiii.
⠀
La prima ședință, Emil a desenat o casă.
⠀
Înăuntru eram eu și el.
⠀
Afară, dincolo de un gard înalt, desenase trei siluete.
⠀
Psihologul l-a întrebat cine sunt.
⠀
— Bunica, bunicul și unchiul Daniel.
⠀
— De ce sunt dincolo de gard?
⠀
Emil a răspuns fără să ezite:
⠀
— Pentru că mama nu-i mai lasă să mă lovească.
⠀
Când am auzit asta, am început să plâng.
⠀
Copilul meu nu avea nevoie
Comments