unui avocat, dacă va fi nevoie. Nu vreau să te las fără nimic. Vreau doar să putem trăi fără să ne mai facem rău.
— Tu nici măcar nu știi câți bani avem!
Era adevărat.
De ani întregi, Larisa administra aproape toate veniturile familiei. Vasile știa cât câștiga, dar nu verifica niciodată conturile și nici nu întreba prea mult pe ce se duceau banii.
— Atunci e timpul să aflu, a răspuns el.
Larisa l-a privit cu neîncredere.
— Te-a învățat cineva să vorbești așa? Mihai? Sau fiul nostru?
— Nu. Am învățat singur, după optsprezece ani.
Femeia a rămas câteva clipe fără cuvinte.
Apoi a început să plângă.
— Vasile, cum poți să-mi faci asta? După tot ce am construit împreună?
El a privit-o cu tristețe.
— Tocmai pentru că am construit atât de mult împreună, aș fi vrut să nu ajungem aici.
Larisa s-a apropiat și a încercat să-l ia de mână.
— Hai acasă.
Comments