venea perfect îi atârna acum pe umeri.
⠀
S-a așezat în fața mea.
⠀
— Margareta, putem vorbi singuri?
⠀
Domnul Haris m-a privit întrebător.
⠀
Am încuviințat, iar avocatul ne-a lăsat câteva minute.
⠀
Robert a rămas mult timp tăcut.
⠀
Apoi a spus:
⠀
— Victoria a plecat.
⠀
Nu am răspuns.
⠀
— Când a înțeles că nu mai conduc firma și că lucrurile se complică, mi-a spus că nu vrea să fie implicată.
⠀
L-am privit calm.
⠀
— Îmi pare rău că treci printr-o perioadă dificilă.
⠀
A râs amar.
⠀
— Atât ai de spus?
⠀
— Ce ai vrea să-ți spun?
⠀
— Că am fost un prost. Că am distrus totul.
⠀
Am oftat.
⠀
— Robert, nu ai nevoie de mine ca să-ți spun asta. Cred că știi deja.
⠀
Și-a acoperit fața cu palmele.
⠀
— Mi-am petrecut toată viața încercând să demonstrez că sunt cineva. Că am bani, că am putere, că oamenii mă respectă.
⠀
A făcut o pauză.
⠀
— Și am uitat cine era lângă mine când
Comments