Pe una dintre pagini scria:
„Nu alege o viață doar pentru că îi face pe ceilalți să se simtă confortabil.”
Pe alta:
„Primul salariu mare pare infinit. Nu este.”
Am râs.
— Asta trebuie s-o citească neapărat.
— Exact.
Atunci am întrebat-o ceva ce mă frământa.
— De ce nu mi-ați spus nimic înainte?
— Pentru că ai fi refuzat.
— Probabil.
— Știu.
Zâmbi.
— Și pentru că voiam ca ultima dată când vii în casa asta să nu fii aici ca să muncești pentru mine.
M-am uitat la ea.
— Opt ani ai intrat pe ușa aceea cu o găleată, aspirator sau sacoșe cu produse.
Își strânse buzele.
— Voiam ca măcar o dată să intri doar ca invitată.
Nu am mai reușit să-mi țin lacrimile.
Când am plecat, n-am luat imediat totul.
Documentele trebuiau verificate și formalitățile finalizate corect.
Doamna Popescu insistase ca sprijinul pentru Wilma să fie făcut transparent și legal, fără promisiuni vagi și
Comments