conduc din nou bucătăria la 70 de ani.
Dar o dată sau de două ori pe săptămână mă așezam într-un colț, comandam ceva și priveam.
Am readus pe perete fotografia mea cu Oana.
Nu în locul oglinzii.
Într-un loc mai discret.
Sub fotografie am pus o plăcuță mică:
„Oana și Nicolae — 1984. Prima zi.”
Masa 7 a rămas lângă fereastră.
Am vrut să scot plăcuța cu numele ei.
Mihai m-a oprit.
— Lăsați-o.
— De ce?
Zâmbi.
— Unele rezervări nu expiră.
La următoarea aniversare am venit din nou.
Am purtat același sacou vechi.
Cotul era încă peticit.
Am adus aceeași sacoșă de la magazinul din sat.
La intrare era o fată nouă.
S-a uitat la mine și a zâmbit.
— Bună seara. Aveți rezervare?
Am privit spre masa de lângă fereastră.
Plăcuța neagră era acolo.
— Cred că da.
Fata verifică registrul.
Apoi zâmbi din nou.
— Masa 7?
— Masa 7.
M-am așezat.
Am comandat
Comments