Am văzut-o pe fiica mea stând pe o bancă într-o piață, cu nepotul meu de cinci ani lângă ea și trei valize la picioare.

la față.

— Nu.

Managerul își coborî privirea.

— Îmi pare rău.

— Poate mama lui i-a folosit calculatorul, spuse Daniela imediat.

Era încă soția lui.

Încă încerca să-i găsească o explicație.

Am pus mâna peste a ei.

— Poate.

Apoi am adăugat:

— Tocmai de aceea verificăm.

Sebastian ajunse la firmă o oră mai târziu.

Intră direct în biroul meu.

— Ce se întâmplă?

Am închis ușa.

— Asta voiam să te întreb și eu.

I-am pus copia documentului în față.

Îl privi.

— Daniela ți-a arătat asta?

— Semnătura este falsă.

Nici măcar nu păru surprins.

Asta m-a speriat mai mult decât orice.

— Sebastian, cine a semnat?

— Mama a spus că ai aprobat.

— Nu te-am întrebat ce a spus mama ta.

M-am aplecat ușor spre el.

— Cine a pus semnătura mea pe document?

Tăcere.

Daniela îl privea din celălalt capăt al biroului.

— Sebastian?

El își trecu mâinile peste față.

— Eu.

Fiica mea scoase un sunet mic.

Nu