Când socrul meu a venit de la țară cu două sacoșe de legume și hainele ponosite

surprinsă.

— Da. A venit cu un plic.

Victor a privit spre bătrân.

— Vă amintiți ce mi-ați spus atunci?

Ilie a dat din mână.

— Ei, au trecut mulți ani…

— Mi-ați spus: „Ia banii ăștia, băiete. Cumpără-ți altă mașină și pune-te pe picioare. Ai familie, ai copil. Nu poți să renunți acum.”

Am simțit un fior.

— Câți bani erau? am întrebat.

— Echivalentul a aproape 8.000 de lei în banii de atunci, a răspuns Victor. Pentru mine era o sumă uriașă.

Andreea s-a uitat spre tatăl ei.

— Dar tu de unde aveai atâția bani?

Bătrânul a privit spre pământ.

— Vândusem niște animale și pusesem bani deoparte. Nu mai țin minte exact.

Victor a continuat:

— I-am promis că îi voi returna cât mai repede. Dar când am venit cu banii, după aproape doi ani, a refuzat să-i primească.

— Cum adică? am întrebat.

— Mi-a spus că nu mă ajutase ca să câștige ceva, ci pentru