din cabinet. Robert a încercat să mă prindă de braț pe hol, dar m-am retras.
— Margareta, te rog. Hai să mergem acasă și să vorbim.
— O să vorbim, Robert. Dar nu acum.
— Unde vrei să mergi?
— Am nevoie de puțin timp singură.
A rămas în mijlocul holului, privind cum mă îndepărtez.
Nu știa că în dimineața aceea, înainte să plecăm la spital, luasem deja o decizie.
Îmi pregătisem o valiză.
Și rezervasem o cameră la o pensiune mică, într-un oraș de munte unde obișnuiam să merg cu mama când eram copil.
Nu voiam să fug. Voiam doar să mă aflu, pentru câteva zile, într-un loc unde nimeni să nu mă privească de parcă aș fi fost vinovată de ceva.
Înainte să plec, m-am oprit la o cafenea din apropierea spitalului și am sunat-o pe fiica noastră, Andreea.
— Mamă? Cum a fost la medic?
— Rezultatul inițial al tatălui tău a fost
Comments