ar fi vrut să mă oprească, dar și-a retras imediat mâna.
— Claire, fotografia…
Am privit-o neîncrezătoare.
— Chiar mai vrei să facem fotografia aceea?
— Da. Pentru că nu știu dacă după mâine vei mai putea să mă privești la fel.
Am rămas nemișcată câteva secunde. Apoi am ridicat telefonul și am făcut o singură fotografie. În imagine, Emily încerca să zâmbească, iar eu aveam ochii plini de întrebări.
Nu știam atunci că fotografia aceea avea să rămână luni întregi ascunsă într-un dosar al telefonului meu.
În seara aceea nu am mai cinat împreună. Mi-am luat o salată de la cafeneaua hotelului și am mâncat singură, pe balcon. Emily a bătut de două ori la ușa camerei mele, dar nu i-am deschis.
Pe la unsprezece noaptea, mi-a trimis un mesaj.
„Îmi pare rău că te-am adus aici fără să-ți spun totul. Dacă mâine nu vrei să vii, voi respecta decizia ta. Dar
Comments