bucătărie în care abia încăpeau două scaune și o prispă cu un leagăn vechi.
— Eu am avut o casă mare, domnule Brânduș. Dar nu mărimea casei îți aduce liniștea.
Bărbatul a încuviințat.
— Asta așa e.
Înainte de Crăciun, Mihaela m-a invitat la ei.
— Mamă, anul acesta vrem să facem noi masa. Tu să vii doar ca musafir.
Am râs.
— Și dacă vreau să aduc o prăjitură?
— Atunci aduci una. Dar numai dacă ai chef.
Am simțit cum mi se încălzește inima.
În ziua de Crăciun, am ajuns la ei puțin după prânz. Copiii au alergat spre mine, iar Tudor mi-a luat paltonul și l-a așezat în cuier.
Masa era deja pregătită.
Mihaela gătise sarmale, friptură și o prăjitură cu mere. Nu toate îi ieșiseră perfect, dar mâncarea era bună, iar atmosfera era liniștită.
După ce am terminat de mâncat, Tudor a început să strângă farfuriile.
— Lăsați, mă ocup eu, a
Comments