m-am întors la cimitir.
⠀
De data aceasta am condus singur. Mașina fusese reparată de mult, iar drumul, deși lung, mi s-a părut mai ușor decât în noiembrie.
⠀
Am cumpărat un buchet mare de trandafiri albi și am ajuns la mormântul Elenei puțin după prânz.
⠀
M-am așezat pe banca de lângă piatra funerară.
⠀
— Bună, draga mea, am șoptit. Am venit din nou.
⠀
Vântul mișca încet frunzele copacilor, iar soarele încălzea aleile dintre morminte.
⠀
I-am povestit despre companie, despre fondul de burse și despre Vanessa.
⠀
I-am spus că încă mă doare ceea ce s-a întâmplat, dar că încerc să nu las amărăciunea să-mi consume anii care mi-au mai rămas.
⠀
— Ai avut dreptate, Elena. Nu trebuia să-mi cumpăr dragostea copilului nostru. Și nici să-mi sacrific demnitatea ca să păstrez o relație care mă rănea.
⠀
Am așezat florile lângă piatra funerară.
⠀
— Dar nici nu vreau să-mi petrec restul vieții urând-o.
⠀
Am rămas acolo aproape
Comments