Lasă foarfeca jos și ieși din atelier! Am pus lacăt pe dulapul cu materiale. Nu mai lucrezi aici și nu mai ai dreptul să te porți ca și cum afacerea ar fi a ta! Lavinia a smuls cheia din broasca ușii și a pus-o în buzunar, în timp ce Elisabeta rămăsese cu o bucată de stofă albastră în mâini.

aici? De ce ați intrat fără să mă anunțați?

— Am venit să clarificăm situația comenzilor, a răspuns doamna Pavel. Și să aflăm cine răspunde pentru contractele pe care le-am semnat.

Lavinia a încercat să zâmbească, spunând că totul era o neînțelegere și că atelierul trecea printr-o perioadă aglomerată. Dar consultantul i-a cerut documentele privind comenzile restante și evidența avansurilor încasate.

— Nu sunt obligată să vă arăt toate actele firmei, a răspuns ea iritată.

— Nu vă cerem informații personale, a spus bărbatul. Vrem să clarificăm contractele comerciale și obligațiile asumate față de clienți.

Elisabeta a privit-o pe nora ei. Pentru prima dată, Lavinia nu mai părea sigură pe ea.

— Mamă, nu ai de ce să fii aici, a spus aceasta, întorcându-se spre bătrână. Te rog să pleci și să nu te amesteci în lucruri pe care nu le mai înțelegi.

Elisabeta și-a îndreptat spatele.

— Am plecat ieri pentru că mi-ai spus