Am râs fără urmă de umor.
— Cum începe altfel furtul?
— Firma avea probleme. Am mutat bani între proiecte ca să acopăr niște datorii. Apoi am falsificat niște înregistrări ca să câștig timp. După aceea…
— După aceea ai continuat.
Își coborî capul.
— Da.
Dar accidentul?
Acolo povestea devenea mai complicată.
Robert susținea că îl urmărise pe Mihai cu mașina.
Pe un drum ud, Mihai pierduse controlul într-o curbă și lovise un copac.
— Am oprit imediat, spuse tata. Am fugit la el.
— Era viu?
Tata își închise ochii.
— Da.
Mama începu să plângă și mai tare.
— Și ce ai făcut?
— Am încercat să-l scot.
— Ai sunat la salvare?
Tăcere.
— Tată, ai sunat la salvare?
— Nu imediat.
Mi s-a făcut frig.
— Cât ai așteptat?
— Nu știu.
— Cinci minute? Zece? O oră?
— Nu știu!
Se ridică.
— Eram în panică!
— Din cauza lui Mihai sau din cauza documentelor?
Nu răspunse.
Și răspunsul lui tăcut mă
Comments