Apoi îi întinse două cafele.
— Am venit să vorbim.
— Despre?
— Despre noi. Dar de data asta vreau să aleg și eu.
Victor lăsă unealta din mână.
— Te ascult.
Nu s-au îndrăgostit într-o noapte.
Nu averea lui Victor a transformat umilința într-un basm.
Au început aproape de la zero: întâlniri, conversații, limite și timp.
Iar într-o dimineață, aproape un an mai târziu, Elena se afla din nou în fața căminului cultural.
De data aceasta nu purta o rochie închiriată aleasă de Otilia.
Nu exista mulțime venită să râdă.
Nu exista plic aruncat la picioarele nimănui.
Tatăl ei stătea în primul rând.
Victor o aștepta.
Și înainte să intre, a întrebat-o:
— Ești sigură?
Elena îl privi și zâmbi.
— Acum da.
Pentru că, în cele din urmă, secretul lui Victor nu fusese faptul că „cerșetorul” era bogat.
Adevărata lecție fusese alta:
un om nu devine demn de respect în ziua în care afli
Comments