Mama vitregă a măritat-o cu un pădurarPe drumul îngust dintre brazi nu venea o singură mașină. Veneau șase. În față se afla un SUV negru, acoperit de praf. În spatele lui, două camionete, apoi alte autoturisme. Ultima mașină purta în parbriz sigla unei firme forestiere pe care Elena o recunoscu imediat.

Ai dreptate. Nu meritai încă un om care să decidă în locul tău ce informații ai voie să cunoști.

Pentru prima dată de când îl cunoscuse, Victor îi povesti tot.

Tatăl lui murise când era tânăr. Bunicul îl crescuse și îi lăsase proprietatea împreună cu datorii și procese care duraseră ani. Victor lucrase o perioadă în străinătate, apoi revenise în România. O parte dintre terenuri valorau mult, dar asta nu însemna că avea milioane în numerar ascunse sub saltea.

Muncea pentru că voia ca afacerea să funcționeze.

— Și căsătoria noastră? întrebă Elena. De ce ai acceptat?

Victor coborî privirea.

Acolo era partea pe care încă o ascundea.

Cu câteva luni înainte, tatăl Elenei venise la el.

Avea datorii.

Nu îi oferise-o pe Elena „în schimbul” lor și Victor nu cumpărase o mireasă. Adevărul era mai trist.

Tatăl îi ceruse ajutor financiar, iar în timpul discuțiilor îi spusese cât de rău