o ureche ruptă.
Linda a încremenit.
— Oliver? Ce cauți aici, dragul meu?
— Am vrut să merg la baie, dar bunicul nu știa unde ești.
Bărbatul care îl însoțea s-a uitat spre Linda, apoi spre pasagerii care încă țineau telefoanele ridicate.
— Ce se întâmplă?
Linda a încercat să zâmbească.
— Nimic, tată. Întoarce-te cu Oliver la locurile voastre.
Dar copilul observase deja foaia mototolită din mâna ei.
— De ce râdeau oamenii de tine, mami?
Nimeni nu a mai spus nimic.
Linda a îngenuncheat cu dificultate în fața băiatului.
— Nu contează, puiule. Hai să te ducem înapoi la bunicul.
Copilul a întins mâna și i-a atins obrazul.
— Ai plâns?
— Nu, dragul meu. Mi-a intrat ceva în ochi.
Atunci am observat că băiețelul avea o brățară de identificare medicală la încheietură. Nu puteam citi ce scria pe ea, dar felul în care bunicul îl ținea de braț și atenția cu care Linda îl privea
Comments