ajungă la familia lui.
La mine.
Iar după mine, la copiii noștri.
Mi-am acoperit gura.
Fiul nostru — tatăl Elenei — murise cu trei ani înainte.
— Dumnezeule…
Elena mă privi speriată.
— Bunico?
Am tras-o lângă mine.
— Sunt bine, iubita mea.
Nu eram.
Nu am primit în dimineața aceea un cec de milioane.
Și nici nu am semnat vreun document.
Am făcut ceea ce m-a învățat viața să fac atunci când ceva pare prea extraordinar ca să fie adevărat:
am verificat.
Mi-am luat propriul avocat.
Am căutat documentele lui Nicolae.
Au fost consultate arhive.
Actele firmei au fost analizate.
Au fost verificate succesiunile după Nicolae și după fiul nostru.
A durat luni.
Unele dintre afirmațiile din dosarele vechi nu mai puteau fi demonstrate.
Altele puteau.
În cele din urmă, avocații au confirmat că exista într-adevăr un drept patrimonial care provenea din vechea înțelegere a lui Nicolae și care nu fusese soluționat corect după
Comments