— Noapte bună, Laura. Te iubesc.

explicație.

— Ascultă-mă, a spus în cele din urmă.

Am ridicat mâna.

— Nu. Acum mă asculți tu.

S-a așezat încet.

— M-ai convins să accept o sarcină spunându-mi că ne vom salva familia.

— Eu…

— M-ai făcut să mă simt vinovată când am propus să vindem mașina.

— Nu a fost așa.

— M-ai lăsat să cred că totul este pentru Gabriel.

Andrei și-a acoperit fața cu palmele.

— Nu știam cum să-ți spun.

Am simțit cum mă cuprinde furia.

— Să-mi spui ce? Că ai o amantă? Sau că vrei să folosesc nouă luni din viața mea pentru a vă aduce pe lume copilul?

— Laura nu poate duce o sarcină.

— Și asta îți dădea dreptul să mă minți?

Nu a răspuns.

— De ce nu mi-ai spus adevărul de la început?

A coborât privirea.

— Pentru că știam că nu ai fi acceptat.

Am rămas fără aer.

Într-o singură propoziție recunoscuse totul.

Știa că nu aș fi fost

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy