„Nu avea încredere în băieții noștri! Nu semna nimic!” În timp ce îmi înmormântam soțul, telefonul mi-a vibrat în mână. Mesajul venea chiar de pe numărul lui, deși Robert murise cu trei zile înainte

adus să-l citesc?

Niciunul nu mi-a răspuns.

Răzvan s-a ridicat.

— Mamă, dacă faci scandal, distrugi firma pe care tata a construit-o!

— Nu eu am pus firma în pericol, Răzvan. Eu abia acum aflu ce ați făcut.

Horia și-a acoperit fața cu mâinile.

— Răzvan, ajunge. Trebuie să-i spunem adevărul.

Fratele lui s-a întors furios.

— Taci din gură!

Dar Horia nu l-a ascultat.

— Mamă, am făcut niște plăți prin firmele acelea. La început, Răzvan mi-a spus că sunt doar operațiuni temporare. După aceea am aflat că o parte din bani fuseseră folosiți ca să acopere datorii personale.

Am simțit că mi se rupe ceva în suflet.

— Și tu ai știut?

— Am aflat prea târziu. Mi-a fost teamă să-i spun tatei. Apoi am semnat și eu niște documente ca să acoperim diferențele.

Răzvan a ieșit trântind ușa. Horia a rămas pe canapea, cu ochii în lacrimi.

— Mamă, îmi pare rău. Am crezut că