„Nu avea încredere în băieții noștri! Nu semna nimic!” În timp ce îmi înmormântam soțul, telefonul mi-a vibrat în mână. Mesajul venea chiar de pe numărul lui, deși Robert murise cu trei zile înainte

pot hotărî singuri ce faceți cu bunurile care vă aparțin.

În după-amiaza aceea i-am chemat pe Răzvan și Horia la mine acasă.

Au venit împreună. Răzvan părea iritat, iar Horia evita să mă privească.

Am așezat pe masa din sufragerie copiile documentelor.

— Vreau să-mi explicați de ce ați transferat bani din firma tatălui vostru către societățile acestea.

Răzvan a încremenit.

— De unde ai actele?

— De la tatăl vostru. Le-a verificat înainte să moară.

Horia s-a așezat brusc.

— Mamă, lucrurile nu sunt chiar cum par.

— Atunci explicați-mi. Și spuneți-mi de ce apare semnătura mea pe un document pe care nu l-am văzut niciodată.

Răzvan a lovit cu palma în masă.

— Tata nu mai avea încredere în noi! Ne controla fiecare cheltuială și nu ne lăsa să dezvoltăm firma!

— Asta nu vă dădea dreptul să folosiți semnătura mea.

— Era doar un acord preliminar! a intervenit Horia.

— Atunci de ce nu mi l-ați