Părinții mei nu mi-au mai vorbit timp de 14 ani pentru că m-am căsătorit cu un fost militar

în bani și proprietăți.

Mama a închis telefonul.

Nu am mai auzit de ea aproape o lună.

În timpul acela, tata a continuat să mă viziteze. Nu încerca să-i găsească scuze și nu mă presa să o sun.

Într-o după-amiază mi-a spus:

— Patricia a petrecut aproape toată viața încercând să pară mai importantă decât ceilalți. Cred că acum, când a pierdut casa și poziția socială, nu mai știe cine este.

— Îmi pare rău pentru ea, tată. Dar nu pot să-i rezolv eu problema asta.

— Știu.

— Și nici nu vreau să plătească Sergio pentru nesiguranțele ei.

Tata a încuviințat.

— Ai dreptate.

Au trecut încă patru luni.

Într-o dimineață, am primit un mesaj de la mama.

„Gabriela, aș vrea să vorbim. Doar noi două. Dacă accepți.”

Am privit mesajul mult timp.

Nu știam dacă să răspund.

Sergio m-a găsit în bucătărie, cu telefonul în mână.

— S-a întâmplat ceva?

I-am arătat mesajul.

L-a