să o duc la școală în anumite dimineți și să o iau în multe dintre după-amiezi.
În weekendurile petrecute împreună, mergeam în parc, găteam și citeam povești.
Elisa avea acum două camere.
Una la mama.
Și una la tata.
La început a fost confuză.
Într-o seară, în timp ce îi aranjam păturica, m-a întrebat:
— Tati, de ce nu mai dormi cu mama?
M-am așezat pe marginea patului.
— Pentru că mama și tata au hotărât că nu vor mai fi soț și soție.
— V-ați certat din cauza mea?
Am simțit că mi se strânge pieptul.
— Nu, iubita mea. Absolut deloc.
— Dar eu am fost rea uneori.
— Toți copiii mai greșesc. Asta nu îi face pe părinți să se despartă.
Elisa a rămas pe gânduri.
— Și dacă sunt foarte cuminte, o să locuiți iar împreună?
Am luat-o de mână.
— Nu trebuie să faci nimic ca să ne împaci. Nu este treaba ta
Comments