Șeful meu m-a rugat să-i însoțesc fiica la balul de absolvire

că aveai un serviciu stabil. Mi-a fost teamă că, dacă îți spun, vei renunța.

— Mamă, trebuia să-mi spui.

— Știu. Și îmi pare rău.

Am rămas cu ochii în podea.

Nu voiam să o rănesc. Știam cât muncise pentru noi și câte lucruri sacrificase. Dar mă durea că doi oameni luaseră decizii despre viața mea fără să mă întrebe.

Atunci Georgiana a scos din poșetă un alt document.

— Mai este ceva.

Ne-am întors amândoi spre ea.

— În biroul tatei am găsit și asta. Cred că explică de ce vrea să vorbească urgent cu Bogdan.

A așezat pe masă câteva pagini.

Pe prima scria: „Propunere de cesiune a părților sociale și reorganizare a societății”.

Nu înțelegeam termenii juridici, dar mi-am văzut numele trecut într-un tabel.

Bogdan Popa.

Viitor asociat.

— Ce înseamnă asta? am întrebat.

Mama a luat documentele și le-a citit cu atenție. Lucrase ani întregi în contabilitate și înțelegea mai bine