întoarcem la relația pe care am avut-o.
⠀
Linda și-a șters lacrimile.
⠀
— Înțeleg.
⠀
Pentru prima dată, chiar părea că înțelege.
⠀
***
⠀
Când ne-am ridicat să plecăm, Linda s-a oprit lângă ușă.
⠀
— Emily, pot să te întreb ceva?
⠀
— Sigur.
⠀
— Ești fericită acum?
⠀
Am privit prin geamul cafenelei.
⠀
Afară era o zi frumoasă de primăvară. Oamenii mergeau grăbiți pe trotuar, iar câțiva copii râdeau lângă o fântână.
⠀
M-am gândit la casa mea.
⠀
La diminețile liniștite.
⠀
La serile în care puteam să citesc fără să mă simt vinovată.
⠀
La prietenele cu care reîncepusem să ies.
⠀
La faptul că mă înscrisesem la un curs de pictură, un lucru pe care mi-l dorisem de ani întregi.
⠀
Și la faptul că, pentru prima dată după mult timp, nu mă mai temeam să deschid ușa propriei case.
⠀
— Da, Linda. Sunt.
⠀
A zâmbit trist.
⠀
— Mă bucur.
⠀
Ne-am despărțit fără alte cuvinte.
⠀
***
⠀
În seara aceea, când am ajuns acasă, am lăsat
Comments