Am răsfoit documentele fără să spun nimic.
⠀
Pe prima pagină era un contract de donație pregătit pe numele Florentinei.
⠀
Pe următoarea, o declarație prin care eu aș fi fost de acord cu lucrările de construcție.
⠀
Dar când am ajuns la ultima pagină, am simțit cum îmi îngheață sângele.
⠀
Acolo era semnătura mea.
⠀
Sau, mai bine spus, o încercare stângace de a o imita.
⠀
— Alexandru, cine a semnat asta?
⠀
Soțul meu s-a apropiat și a încercat să-mi ia dosarul.
⠀
— Lasă actele. Important este să semnezi donația.
⠀
M-am dat un pas înapoi.
⠀
— Te-am întrebat cine a semnat în locul meu.
⠀
Soacra mea a intervenit imediat.
⠀
— Nu mai căuta nod în papură! Casa este deja construită. Ce vrei să facem, s-o dărâmăm?
⠀
Am închis dosarul și mi-am scos telefonul.
⠀
— Vreau să discut cu avocatul meu.
⠀
Alexandru a râs.
⠀
— Cheamă pe cine vrei. N-ai cum să ne scoți de aici după cât am investit.
⠀
L-am sunat pe domnul Radu Ionescu, avocatul care mă ajutase cu actele terenului după moartea tatălui meu.
⠀
I-am explicat pe scurt situația și i-am trimis fotografii cu documentele.
⠀
— Mariana, nu semna absolut nimic, mi-a spus. Vin imediat. Și nu le da originalele pe care le ai la tine.
⠀
Am închis telefonul.
⠀
Florentina a coborât treptele casei.
⠀
— Serios, Mariana? Chiar vrei să distrugi fericirea surorii soțului tău?
⠀
Am privit-o.
⠀
— Știai că nu v-am dat voie să construiți?
⠀
A ezitat.
⠀
— Mama a spus că Alexandru rezolvase totul.
⠀
— Asta nu este un răspuns.
⠀
N-a mai spus nimic.
⠀
După aproximativ treizeci de minute, pe strada îngustă a apărut o mașină neagră.
⠀
În spatele ei venea un excavator transportat pe o platformă.
⠀
Soacra mea a început să strige.
⠀
— Ce înseamnă asta? Vrei să ne dărâmi casa?
⠀
— Nu am comandat eu excavatorul, i-am răspuns.
⠀
Din mașină a coborât avocatul meu.
⠀
S-a apropiat de muncitorii care descărcau
Comments