— Sunt procuror Andreea Marinescu, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Vreau să raportez un incident în care am fost agresată de doi agenți de poliție, în timpul unui control rutier.

telefon! Rămâneți la fața locului până ajunge echipajul desemnat!

Răzvan a închis.

Fața îi era complet schimbată.

— Vine un superior, a murmurat.

Marius s-a uitat la el speriat.

— Ce facem?

— Taci.

Andreea s-a sprijinit de mașină.

Încerca să-și păstreze calmul.

În realitate, abia acum începea să simtă cât de tare o duruse brațul.

Și cât de aproape fusese să ajungă încătușată pe marginea drumului.

Nu era prima dată când întâlnea oameni care credeau că funcția le permite orice.

Dar era prima dată când trăia personal o asemenea experiență.

În facultate învățase despre drepturile cetățenilor.

În primii ani de carieră lucrase cu dosare complicate.

Văzuse declarații ale unor oameni care susțineau că fuseseră umiliți, amenințați sau agresați de persoane aflate în poziții de autoritate.

Știa cât de greu poate fi uneori să dovedești ce s-a întâmplat.

Mai ales când nu există martori.

Și tocmai atunci și-a amintit ceva.

Camera de bord.