spre liniște.
⠀
***
⠀
La început nu știam ce să fac cu timpul meu.
⠀
Timp de patruzeci și cinci de ani, fiecare zi fusese organizată în jurul nevoilor lui Robert.
⠀
La ce oră mănâncă.
⠀
Ce haine trebuie pregătite.
⠀
Ce invitați vin la cină.
⠀
Ce trebuie cumpărat.
⠀
Ce trebuie curățat.
⠀
Ce nu trebuie spus ca să nu se enerveze.
⠀
Acum mă trezeam dimineața și nimeni nu-mi cerea nimic.
⠀
În prima săptămână am făcut curățenie în toată casa.
⠀
În a doua am reorganizat dulapurile.
⠀
În a treia, Andreea m-a sunat și m-a întrebat:
⠀
— Mamă, tu știi să te odihnești?
⠀
Am început să râd.
⠀
— Nu prea.
⠀
— Atunci cred că trebuie să înveți.
⠀
Mi-a făcut cadou un abonament la un curs de pictură.
⠀
Am protestat imediat.
⠀
— Andreea, am șaizeci și opt de ani!
⠀
Fiica mea a râs.
⠀
— Și? Pensulele au limită de vârstă?
⠀
***
⠀
În prima zi de curs, am intrat în atelier cu emoțiile unei eleve
Comments