— Ce bani? a repetat Mașa, uitându-se când la mine, când la Vlad.

închide acel capitol.

Cu banii rămași, am cumpărat un apartament mic, cu două camere, într-un cartier liniștit.

Nu avea vedere spectaculoasă.

Nu avea mobilă scumpă.

Dar avea ferestre mari și o bucătărie luminoasă.

În prima zi, am cumpărat flori și le-am pus pe masa din living.

Apoi am scos dintr-o cutie ceașca albă cu flori albastre, primită de la mama.

O luasem din vechiul apartament în ziua aceea de sâmbătă.

Am făcut o cafea și m-am așezat lângă fereastră.

Pentru prima dată după mult timp, aveam sentimentul că sunt exact unde trebuie.

Într-o dimineață, câteva săptămâni mai târziu, m-am întâlnit întâmplător cu Vlad la un supermarket.

Părea obosit.

M-a salutat stângaci.

— Bună, Irina.

— Bună, Vlad.

— Arăți bine.

— Mulțumesc.

A privit sacoșa din mâna mea.

— Te-ai mutat definitiv?

— Da. Mi-am cumpărat apartamentul meu.

A zâmbit amar.

— Deci acum ești tu stăpână.

L-am privit câteva secunde.

Mi-am amintit dimineața în care îmi

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy