După înmormântarea mamei sale, Ana s-a dus la spital să-i ridice lucrurile personale

să plângă. Îi spuse că se simțise mereu responsabil pentru familie după moartea lui Ion și că nu suportase gândul că ar putea pierde tot ce construise. Dar Ana nu mai putea accepta explicațiile lui ca pe o scuză.

⠀

— Nu voi semna nimic, Mihai. Mai întâi vreau să aflu adevărul. Și vreau să discut cu un avocat.

⠀

Fratele ei încuviință încet. Pentru prima dată, nu mai încercă să o convingă să se răzgândească.

⠀

După ce plecă, Ana rămase singură în bucătărie. Privirea îi căzu pe numărul de telefon scris de mama pe ultima pagină a scrisorii. Îl formă, iar după câteva secunde îi răspunse un bărbat cu voce calmă.

⠀

— Cabinetul de avocatură Dumitrescu, bună seara.

⠀

— Bună seara. Mă numesc Ana Popescu. Mama mea, Elena Popescu, a murit acum câteva zile. Am găsit o scrisoare în care îmi cere să vă contactez.

⠀

La celălalt capăt al firului se făcu liniște.

⠀

— Doamnă

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy