Da. Dar asta nu înseamnă că meriți să fii tratată fără respect.
Am privit marea în depărtare.
Pentru prima dată, cele două adevăruri puteau exista împreună.
Eu nu îmi exprimasem limitele.
Iar familia mea învățase să profite de lipsa lor.
⠀
***
⠀
La aproape o lună după plecare, am primit un telefon neașteptat.
Era Hugo.
Am răspuns imediat.
— Bună, puiul bunicii!
— Bunico?
Vocea îi tremura.
— Da, dragul meu.
— Ești supărată pe mine?
Am simțit cum mi se rupe inima.
— Nu, iubirea mea. De ce aș fi supărată pe tine?
— Pentru că nu mai vii.
Mi-am dus mâna la gură.
— Hugo, ascultă-mă bine. Nu am plecat din cauza ta sau a Sofiei. Voi doi nu ați făcut nimic greșit.
A tăcut.
Apoi m-a întrebat:
— Dar tata a zis că nu vrei să ne mai ajuți.
Am închis ochii.
Nu voiam să vorbesc urât despre părinții lui.
Nu voiam să-l pun să aleagă între
Comments