în fața mea apăruse o fotografie care părea să deschidă o ușă spre o viață despre care nu auzisem niciodată.
Avocatul meu a sosit după aproape o oră. A discutat cu polițiștii și a cerut să fie verificate toate informațiile înainte să mi se atribuie vreo faptă. Între timp, au sosit și primele imagini de pe camerele de supraveghere din apropierea cimitirului.
Pe înregistrare se vedea o mașină gri oprind pe strada din spatele zidului. Din ea cobora o persoană cu glugă, ținând în brațe un pachet mic. Persoana se apropia de tufișuri, lăsa pachetul jos și se întorcea în grabă la mașină.
După aproximativ douăzeci de minute, apăream eu, mergând încet pe aleea cimitirului.
Înregistrarea confirma ceea ce spusesem de la început.
Nu eu adusesem copilul acolo.
Comisarul m-a privit serios.
— Domnule Marinescu, în acest moment nu avem motive să vă menținem sub măsura dispusă inițial. Îmi pare rău
Comments