În dimineața de după nuntă, goleam buzunarele costumului soțului meu înainte să-l duc la curățătorie

Vorbește.

⠀

A luat fotografia și a ținut-o câteva secunde între degete.

⠀

— Mara avea șase ani când a fost făcută poza asta. Acum ar fi avut treisprezece.

⠀

Am simțit cum mi se strânge stomacul.

⠀

— Ar fi avut?

⠀

Andrei și-a dus mâna la față.

⠀

— Mara a murit, Ioana.

⠀

***

⠀

În cameră s-a făcut o liniște apăsătoare.

⠀

M-am uitat din nou la fotografia fetiței.

⠀

— Îmi pare rău, am șoptit.

⠀

Andrei s-a așezat pe pat.

⠀

— Avea o boală gravă de sânge. A fost diagnosticată când avea patru ani. Am trecut prin tratamente, internări, luni întregi de speranță și deznădejde. O perioadă a părut că se face bine, dar apoi boala a revenit.

⠀

Vocea i s-a frânt.

⠀

— Am pierdut-o într-o dimineață de februarie.

⠀

Nu știam ce să spun.

⠀

Furia mea nu dispăruse, dar lângă ea apăruse o durere pe care nu o anticipasem.

⠀

— Și mama ei?

⠀

Andrei a privit podeaua.

⠀

— O cheamă Cristina. Eram foarte tineri

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy