putem continua de unde am rămas.
— Știu.
— Eu nu mai sunt fata cu care te-ai căsătorit.
Gabriel zâmbi trist.
— Nici eu nu mai sunt băiatul care a plecat la Madrid.
Așa că nu și-au promis nimic.
Au început să se cunoască din nou.
Casa a fost reparată.
Nu transformată într-un palat.
Gabriel a vrut inițial să plătească tot.
Isabel a refuzat.
— Nu vreau să mă trezesc într-o zi simțind că îți datorez ceva.
Au găsit o soluție prin care situația proprietății și costurile au fost clarificate juridic, fără promisiuni făcute din vinovăție.
Adrián a continuat facultatea.
Gabriel i-a oferit sprijin.
Tânărul a acceptat doar după ce i-a spus:
— Nu vreau să-mi cumperi iubirea.
— Nici eu.
— Atunci de ce faci asta?
Gabriel răspunse:
— Pentru că sunt tatăl tău și vreau să contribui de acum înainte. Ce relație vom avea este o întrebare separată.
Adrián îl privi câteva secunde.
— Bine.
Pentru Gabriel,
Comments