viață lipsită de greutăți, Gaby. Dar îți promit că nu va trebui niciodată să le înfrunți singură.”
Își respectase promisiunea.
Nu pentru că devenise milionar.
Nu pentru că îmi cumpărase o casă mare.
Ci pentru că fusese lângă mine în fiecare moment important, chiar și atunci când viața ne pusese la încercare.
În acea seară, după ce oaspeții au plecat, am rămas împreună pe terasă.
— La ce te gândești? m-a întrebat Sergio.
Am privit spre grădină.
— La cât de diferit ar fi putut fi totul dacă părinții mei te-ar fi acceptat de la început.
Sergio a dat încet din cap.
— Da. Am fi avut paisprezece ani în plus împreună cu ei.
— Nu putem recupera timpul acela.
— Nu, a răspuns el. Dar putem decide ce facem cu timpul care ne-a rămas.
M-am sprijinit de umărul lui.
— Te iubesc, Sergio.
— Și eu te iubesc, Gaby.
Am rămas așa câteva minute, ascultând vântul






Comments