mari.
— Dar mama a spus că o să fim doar noi două.
Mihaela și-a mușcat buza.
— Îmi pare rău că ți-am spus asta, Elisa. Nu trebuia să te sperii. Chiar dacă mama și tata nu vor mai locui mereu împreună, amândoi vom avea grijă de tine.
— Și tati o să mă ia de la școală?
Am întins mâna spre ea.
— Da, iubita mea. Și vreau să încep cât mai curând.
Elisa s-a uitat la calendarul de lângă pat.
Data întoarcerii mele era încă încercuită cu mov.
— Dar mai sunt douăsprezece zile până atunci.
Am zâmbit trist.
— Atunci înseamnă că avem douăsprezece zile în plus.
Fetița s-a aruncat în brațele mele.
Am ținut-o strâns, cu ochii închiși, încercând să-mi amintesc senzația aceea pentru totdeauna.
În seara respectivă, după ce Elisa a adormit, eu și Mihaela am stat aproape trei ore la masa din bucătărie.
Am vorbit despre lucruri pe care le
Comments