Soțul meu și-a uitat medicamentele acasă, așa că am decis să i le duc la birou în drum spre serviciu

trecea printr-o perioadă dificilă și avea nevoie de ajutor cu copilul în timp ce rezolva mai multe probleme personale.

— Și tu ți-ai luat concediu.

— Da.

— Ca să stai cu Sofia?

— Da.

— Și în loc să-mi spui, te-ai îmbrăcat în fiecare dimineață ca pentru serviciu.

Elian își coborî capul.

— Da.

— De ce?

Răspunsul lui mă surprinse.

— Pentru că mi-a fost rușine.

— De ce?

— Pentru că atunci când Mihai a murit, eu eram certat cu el.

Vocea îi tremura.

— Ultima conversație pe care am avut-o a fost îngrozitoare.

Elian nu plângea aproape niciodată.

În șase ani de căsnicie îl văzusem plângând de două ori.

Acum însă lacrimile îi curgeau pe obraji.

— I-am spus că nu vreau să mai aud de el. Câteva săptămâni mai târziu a murit.

Nu am spus nimic.

— Când Andreea m-a sunat și mi-a spus despre Sofia… am simțit că am primit o șansă să repar ceva.

— Atunci de

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy