Tata mi-a lăsat mie casa din sat prin testament, iar mama a izbit cu palma în masă și mi-a spus: „Dacă treci casa doar pe numele tău, pentru mine nu mai ești fată”

Mihai a luat extrasele. Se uita când la ele, când la mama.

— Mamă… ce sunt astea? Împrumuturi? Tu mi-ai zis că tata nu vrea să-mi dea niciun leu când aveam oamenii ăia pe cap.

Mama își frământa basmaua între degete.

— Am vrut să vă ajut. Am crezut că pun banii la loc. Am zis că dacă iese afacerea cu hainele…

— Ce afacere? a întrebat Mihai.

— Cu verișoara Marioara. Am adus haine din en-gros. N-am vândut. Am rămas cu marfa și cu datoria.

S-a făcut liniște. Se auzea doar soba cum trosnește.

— Și mie mi-ai spus că tata e zgârcit și nu mă ajută, a zis Mihai încet. Și tu luasei banii.

— Dacă îi spuneam, făcea scandal. Și tu aveai datorii…

Pentru prima dată, Mihai nu a mai avut replică. S-a uitat la poza tatei de pe perete, apoi la mine.

— Deci tata știa tot.

— Știa, am zis. Și n-a spus

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy