„Ți-ai pierdut rușinea, Adriana?! Să-i trimiți notă de plată propriei soacre?!”, a urlat mama soțului meu, intrând furioasă în bucătărie. Îmi comandase un banchet pentru 25 de persoane, cu sarmale, fripturi, aperitive și tort, apoi se lăudase tuturor că plătise singură întreaga petrecere.

meniul, costurile și condițiile de plată.

Pentru evenimentele mari, ceream un avans care să acopere ingredientele.

Iar când găteam ceva din proprie inițiativă, ca dar pentru cineva drag, era alegerea mea.

Într-o duminică, Gabriela a venit la noi la prânz.

De data aceasta a sunat înainte.

A intrat cu o cutie de prăjituri cumpărate de la cofetărie și mi-a întins-o.

— Am zis să nu te mai pun și pe tine să faci desertul.

Am zâmbit.

— Mulțumesc, Gabriela.

Ne-am așezat la masă, iar Victor a început să povestească ceva de la serviciu.

La un moment dat, soacra mea a gustat din friptură.

— Adriana, este foarte bună. Cât m-ar costa să-mi pregătești și mie așa ceva pentru duminica viitoare? Vin câteva prietene.

M-am uitat surprinsă la ea.

Gabriela a ridicat din sprâncene.

— Ce este? Am întrebat frumos!

Am început să râd.

— Da, Gabriela. De data aceasta chiar ați întrebat frumos.

Victor a