Am crezut că, odată cu trecerea timpului, voi găsi un moment potrivit să-ți explic.
⠀
Dar anii au trecut, tu ai plecat, iar eu am continuat să amân.
⠀
Am greșit.
⠀
Nu pentru că l-am ajutat pe Gabriel, ci pentru că nu ți-am explicat de ce și pentru că te-am lăsat să crezi că pentru mine erai mai puțin importantă.
⠀
Nu a fost niciodată așa.
⠀
Te-am iubit în fiecare zi, inclusiv în anii în care nu ne-am vorbit.
⠀
Mama.”
⠀
Am citit scrisoarea de două ori.
⠀
Apoi am întrebat:
⠀
— De ce nu erai la spital?
⠀
Gabriel și-a coborât privirea.
⠀
— Am fost. În noaptea dinainte să ajungi tu. Medicii mi-au spus că starea ei se agravase. Am rămas până dimineața, apoi am plecat să aduc niște documente și haine. Când m-am întors, murise deja.
⠀
Am început să plâng.
⠀
Toți acei ani în care îl considerasem un străin care îmi furase mama, el fusese omul
Comments