Am rămas întinsă în pat, cu ochii deschiși, ascultând pașii soacrei mele îndepărtându-se pe hol. Lângă mine, Răzvan respira liniștit, de parcă nu-mi spărsese buza cu numai câteva ore înainte. M-am întors încet spre el și l-am privit în lumina slabă care pătrundea printre perdele. Pentru prima dată de când îl cunoscusem, am simțit că dormeam lângă un străin.

economiile în contul personal și încă nu-mi schimbasem domiciliul oficial.

— Cred că da. Dar vreau să aflu ce încearcă să facă.

— Nu te expune doar ca să descoperi asta. Dacă poți pleca în siguranță, pleacă. Actele le putem verifica ulterior.

I-am promis că voi fi atentă. Apoi i-am trimis fotografiile cu buza rănită și numele notarului, pe care reușisem să-l aflu dintr-un mesaj primit de Răzvan cu o zi înainte.

La prânz, am coborât în sufragerie. Soacra mea stătea la masă cu o ceașcă de cafea, iar Felicia răsfoia o revistă. Când m-au văzut, amândouă au tăcut.

— Bună dimineața, am spus.

Beatrice mi-a privit buza și a zâmbit rece.

— Sper că te-ai liniștit. În familia noastră nu avem nevoie de scandaluri.

— Nici eu nu am nevoie de ele.

— Atunci să nu mai răspunzi când vorbește cineva mai în vârstă.

Nu am continuat discuția. M-am dus în bucătărie, mi-am pregătit ceva