— Anastasia, iubita mea, a șoptit femeia. Slavă Domnului că ești în viață!

că, dacă i-aș fi spus, ar fi trebuit să-i povestesc tot ce s-a întâmplat acum douăzeci și cinci de ani.

Am privit-o atent.

— Atunci spune-ne acum.

Maria a tras un scaun și s-a așezat.

Nicolae tocmai încheiase apelul.

— Salvatorii încearcă să ajungă cu un echipaj adaptat pentru zăpadă. Au cerut să păstrăm legătura și să anunțăm imediat dacă se agravează starea fetei.

Am încuviințat.

Anastasia se liniștise puțin, dar continua să aibă dureri.

M-am așezat lângă ea.

— Maria, te ascultăm.

Femeia a inspirat adânc.

— În anul în care am rămas însărcinată, Mihai a început să se schimbe.

Am încruntat sprâncenele.

— Cum adică?

— Era gelos. Mă verifica mereu. Mă acuza că vorbesc cu alți bărbați. Într-o seară, după o ceartă, m-a împins și am căzut.

Am simțit un fior rece.

— Mihai a făcut asta?

Maria a încuviințat.

— Am vrut să-ți spun. Dar el m-a amenințat că, dacă plec, nu o să