— Anastasia, iubita mea, a șoptit femeia. Slavă Domnului că ești în viață!

mai văd copilul după naștere.

Am rămas fără cuvinte.

Fiul meu murise în urmă cu șapte ani, într-un accident rutier.

Toată viața crezusem că Maria îl părăsise fără motiv.

Acum aflam o poveste complet diferită.

— De ce nu ai venit la mine? am întrebat cu lacrimi în ochi.

Maria m-a privit.

— Pentru că eram convinsă că o să-l crezi pe el.

Am coborât capul.

Nu puteam să-i spun că se înșelase.

Poate că, la vremea aceea, chiar l-aș fi crezut.

Îmi iubeam fiul.

Și, uneori, iubirea ne face să nu vedem lucrurile pe care ar trebui să le vedem.

— Am fugit la o mătușă din Botoșani, a continuat Maria. Acolo am născut-o pe Anastasia.

— Și Mihai?

— Nu ne-a căutat niciodată.

Am simțit că mă doare pieptul.

— El ne-a spus că ai plecat cu alt bărbat.

Maria a zâmbit amar.

— Știu. Am aflat mai târziu.

Am privit-o pe Anastasia.

Fata asculta

Comments

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy