avut accidentul, eram convins că nu voi mai ajunge acasă. Eram prins în cabină, înghețat și speriat. Dar Gheorghe nu m-a lăsat singur.”
Am simțit o lacrimă curgându-mi pe obraz.
„Mi-a spus să mă gândesc la soția mea și la copilul care urma să se nască. Mi-a promis că voi ajunge să-mi țin fetița în brațe.”
Elena plângea în tăcere lângă mine.
„Nu voi uita niciodată acea noapte. Și, dacă într-o zi voi avea ocazia să fac ceva pentru familia lui, o voi face fără să stau pe gânduri.”
Scrisoarea continua.
„Gheorghe nu a acceptat niciodată bani pentru ceea ce a făcut. Mi-a spus că, dacă vreau să-i mulțumesc, trebuie să ajut și eu pe cineva atunci când voi putea.”
Am închis ochii.
Era exact genul de lucru pe care l-ar fi spus tata.
„Sper ca fiica mea, Elena, să învețe această lecție și să o ducă mai departe.”
La
Comments