Lângă pașaportul lui Dragoș se afla un alt pașaport, cu fotografia mea pe prima pagină. Numai că numele tipărit sub fotografie nu era al meu. Documentul părea să fie emis pe numele unei femei numite Cristina Marinescu, iar data nașterii era cu șase ani diferită de a mea.

poliției. Eu voi încerca să verific datele biroului notarial și să contactez instituțiile relevante. Trebuie să stabilim dacă există o tranzacție reală în pregătire.

Mi-a spus să păstrez toate mesajele și să nu șterg nimic. Am trimis fotografiile către adresa ei profesională și am salvat copii într-un spațiu la care Dragoș nu avea acces.

Înainte să închid, Ioana mi-a mai spus ceva.

— Elena, am o întrebare. Ai semnat vreodată o procură prin care Dragoș să poată dispune de apartamentul tău?

— Nu. Niciodată.

— Atunci trebuie să aflăm cine a pregătit documentele acelea și cu ce intenție.

Am ieșit din zona toaletelor și am mers direct la un birou de informații, unde am cerut să vorbesc cu un agent de securitate. I-am explicat că mă temeam să mă întorc lângă soțul meu și că aveam nevoie de un loc sigur până când îmi puteam organiza plecarea.

Angajata m-a condus într-o zonă supravegheată